Cele mai bune oferte la carucioarele pentru copii

Odata cu venirea pe lume a unui copil, achizitionarea unui astfel de carucior devine o prioritate pentru proaspetii parinti, astfel dintr-un simplu moft caruciorul pentru copii se transofrma in necesitate. Din pricina vremurilor grele in care traim alegerea unui astfel de carucior nu este chiar usor de facut de catre parinti, aceste carucioare trebuie sa indeplineasca conditiile de siguranta pentru a nu se accidenta cei mici. Pe langa aceste conditii de siguranta parintii se confrunta si cu bugetul alocat pentru un carucior, astfel ei trebuie sa caute pe mai multe site-uri, sau in magazinele de profil, cele mai ieftine carucioare de copii. Alegerea unui carucior pentru cei mici nu este deloc simpla, deoarece parintii trebuie sa tina cont si de spatiul de depozitare, asta in cazul unor deplasari mai lungi cum ar fi vacanta sau concediul. De asemenea, parintii sunt sfatuiti sa aleaga cel mai potrivit carucior pentru copii lor in functie de sistemele de siguranta care le prezinta, buna functionare al acestuia si pretul care trebuie sa fie cat de cat adecvat, avand in vedere ca dupa o perioada de timp caruciorul nu va mai fi util, deoarece copilul va creste si va incepe sa mearga singurel.

De unde putem achizitiona cele mai ieftine carucioare pentru copii

In prezent exista foarte multe magazine sau site-uri de profil de unde parintii isi pot alege cel mai potrivit carucior pentru micutul lor, insa pentru a face acest lucru ei trebuie sa studieze mai toate ofertele prezente pe piata si sa aleaga cea mai buna oferta. Este bine ca parintii sa stie ca cele mai bune oferte la carucioarele pentru copii se gasesc de regula in magazinele online, acestea sunt extrem de avantajoase, iar in ultima perioada sunt pe un trend asccendent. Unul dintre cele mai viabile magazine online, care sunt dedicate exclusiv copiilor este Nichiduta.ro, in cadrul acestui magazin se pot gasii o gama extrem de diversificata de carucioare pentru copii, bineinteles la diferite preturi, iar acest magazin online va poate pune la dispozitie si anumite accesorii atat de necesare celor mici. Un alt magazin care ofera un raport calitate - pret foarte bun este Emag.ro, cunoascut atat pentru vanzarile sale de produse electronice si electrocasnice, insa acum vin in ntampinarea dumneavostra si cu cele mai tentante oferte la carucioarele pentru copii. De asemenea Emag.ro, este de departe cel mai mare magazin online din tara noastra iar odata cu trecerea timpului si-au diversificat foarte mult gama de produse oferite. Strollers.ro este este unul dintre cele mai importante magazine online din tara noastra care ofera aceste produse destinate celor mici la preturi foarte bune. In acest magazin puteti gasii o gama extrem de diversificata de carucioare sport de import si nu numai. Bebeliss.ro este unul dintre cele mai noi magazine online aparute in tara noastra, cu toate ca este la inceput de drum, acesta are o gara variata de produse in ceea ce priveste carucioarele si acesoriile pentru cei mici, iar in acest sens facand o concurenta deosebit de mare celorlalte magazine mult mai renumite.

Vanzatoare ofticate

Exista la noi in oras un magazin, care s-a extins in aproape toate cartierele orasului. E un fel de supermarket mai mic. Intr-o vreme imi placea sa merg sa fac cumparaturile de acolo, insa de vreo cativa ani incoace, nu intru in magazin decat daca chiar nu am de ales. De ce? Pai de-aia, fiindca toate, dar absolut toate vanzatoarele au niste fete de zici ca eu le-am pus sa lucre acolo, si eu le dau salariul lunar. Toate sunt nervoase, iritate, agitate si urla la tine daca nu vrei sa cumperi salamul cerut ca nu e proaspat. Pai stai asa nenica, pe banii mei cumpar ce vreau eu. Pe mine nu ma intereseaza ca patronul tau e un nesimtit si te pune sa hamalesti, femeie fiind, si iti mai da si un salariu de mizerie.
 

Tin minte ca la un moment dat, am vrut sa intru in magazin sa-mi cumpar niste tigari. In zona in care stateam, erau doua astfel de magazine: unul mare si unul mic. M-am dus la cel mic. Si cand ajung acolo, ce sa vezi nene, o coada din magazin pana la iesirea din acesta. Am zis totusi hai sa intru sa vad ce se imparte. Cand colo ce sa vezi, una dintre vanzatoare nu avea voie sa puna mana pe alcool si pe tigari, pocaita fiind. Mama, ce stare de nervi m-a luat in secunda aceea. Cum saracie sa angajezi un om pe postul respectiv si madama sa nu puna mana pe tigari si bautura. Du-te atunci si vinde haine sau papuci, dar nu alimente sau lucruri care din punctul tau de vedere, ca si vanzatoare sunt considerate un mare pacat.
 

Prin urmare m-am hotarat sa nu mai intru in magazinele de acest gen. Mai mult imi dau seama ca patronul nu are nicio treaba cu viata lor. Adica, femeie fiind ridica ele, la cutii cu legume, de le sar capacele. Au un salariu de nimic si nu au nici macar o zi libera de sarbatori. Nici macar cea care se primeste legal de la stat.

Cu mopedul prin oras

Prima masina am avut-o la 16 ani. Nu sariti, era un moped, asa cum este denumirea oficiala, adica o masina pentru care nu aveam nevoie de permis. De cand ma stiu mi-am dorit sa conduc si, daca stau bine sa ma gandesc, nu cred ca am avut vreun vis mai mare ca acesta. 

Curios este ca sunt fata, ceea ce ma face sa cred ori ca nu am o cantitate suficienta de estrogen, hormonul feminin, desi aparent sunt cat se poate de feminina, ori ca intr-o viata anterioara am fost un macho man, atat de macho, ca nici in viata asta n-am scapat de unele apucaturi. Altfel nu pot sa-mi explic de unde dorinta asta de nestavalit a mea de a conduce cat mai repede, chiar inainte de varsta legala pentru permis auto, in Bucurestiul asta mare. Am auzit de acest tip de masina intamplator; cautam ceva, nici nu mai stiu ce, pe net si am dat peste un articol despre acest tip de masina. Si am zis: gata, asta e solutia pentru a-mi indeplini visul inainte de 18 ani. Cand i-am zis prima data tatalui meu, m-a refuzat categoric, mi-a zis ca nu are curaj sa ma lase pe strada, in traficul infernal din Bucuresti, mai ales ca nu trebuie sa dau de permis. Bine, se cerea un examen de legislatie, dar pentru tatal meu nu era de ajuns. Si l-am tot rugat, zi de zi, timp de cateva luni, pana cand mi-a zis: Uite cum facem, daca tu imi demonstrezi mie ca stii legislatia foarte bine, atunci eu iti iau aceasta masina si te las o conduci, dar timp de o luna, o vei conduce numai cu mine in dreapta. Am fost atat de fericita, ca imediat am cautat carti, sa invat, sa iau acel examen, dar sa ii si demonstrez tatalui meu ca stiu tot ce trebuie sa stiu. Si cum lucrurile care trebuie sa se intample se intampla fara prea mare efort, am avut un mare noroc ca un prieten de-al meu mi-a zis de drpciv, un site care avea de toate - teorie, dar si posibilitatea de a-ti testa cunostintele. Am luat si examenul de legislatie, dar i-am aratat tatalui meu si rezultatele la toate chestionarele facute pe drpciv. O luna am fost un sofer, cu un co-pilot, iar apoi, vazand ca ma descurc, co-pilotul “si-a luat zborul”. 

Acum am si carnet de sofer si o masina adevarata, care poate urca la mult mai mult de 60 de km/h, asa cum se intampla cu mopedul meu, dar timp de doi ani am fost o atractie atat in cercul meu de prieteni, cat si pe strazile Bucurestiului, compensand astfel lipsa cailor putere.

Atac soc

Se facea ca era intr-o dimineata normala, dintr-o saptamana absolut normala. Ma trezesc, fac un dus, ma machiez si pornesc inspre locul de munca. Mereu cand merg la serviciu, circul cu acelasi autobus, ca orice om normal. Ajungi sa cunosti pana si ultimul bec din autobusul ala nenorocit. De obicei ma asezam undeva la mijlocul autobusului. De data asta insa nu stiu ce m-a apucat de m-am asezat taman in spate.
 

Autobusul era aproape gol, fiindca majoritatea calatorilor coborasera la statia anterioara. Si urca, un boschetar, nespalat jegos, si care emana un miros, de sa-ti mute nasul nu alta. Si se aseaza ghiciti unde? Exact: fix langa mine. De fapt in fata mea. Si se uita exact la mine, ma studia. Eu, tembela ca de obicei, in loc sa ma ridic frumos si sa merg langa sofer sau langa taxatoare, nu m-am miscat din locul ala. Parca eram din piatra m-am blocat efectiv. Dintr-o data vad ca se intinde spre urechile mele, la cercei. In secunda urmatoare am simtit ca trebuie sa tip. Dar am constatat cu stupoare ca nu mai aveam voce. Parca eram paralizata. Norocul meu a fost ca a oprit autobusul si era exact statia mea. Am zbughit-o afara din autrobus, si m-am indreptat direct la birou. Nu mi-a mai  trebuit nici cafea, nici tigara. Stateam pe scaun si priveam fix intr-un punct.
 

Colegii dupa ce le-am spus m-au luat la puricat. Cum nu ai tipat: pai daca eram eu in locul tau tipam de numa! Serios? Mai da ce eroine aveam langa mine. Nu stiu cum ar fi reactionat altii, sau altele, dar atunci mi-am dat seama ca eu intru in soc in momentul in care cineva doar vrea sa ma atace.

Emisiunea preferata

Emisiunea preferata? Cred ca as putea spune Masterchef, fara ezitare. Emisiunea imi place, concurentii, nu. Am vazut si editia trecut, si in comparatie cu cei de data trecuta, cei de acum, sunt mult sub ei. Imi place totusi sa ma uit, fiindca mai invat si eu cum sa mai tai o ceapa, fara sa ma tai :), sau fara sa lacrimez, mai aud si eu ingrediente noi. Plus ca imi plac tare mult chefii aia :). Da, uneori mi se par super duri, dar dupa cate mi-am dat seama nu e lucru usor sa gatesti mancare perfecta pentru 300 de oameni.
 

Nu am putut sa nu observ ca atat in editia trecuta cat si in aceasta, au fost asa zilele casnice. E drept ca prima a fost a dracului rau, insa macar aia gatea bine, facea mancaruri sofisticate, deserturi interesante, insa asta de acuma, chiar nu-si avea locul in emisiune. Ce ma intereseaza pe mine ca tu esti actrita si ti-ai pus silicoane. Pai tu ai venit sa gatesti sau sa te dai in spectacol? Si mi-am dat seama ca ea de fapt venise pentru spectacol. Nu prea am vazut-o gatit mancaruri simandicoase. Acuma fara lispa de modestie si eu puteam gati ce a gatit ea. Si mai este o concurenta enervanta rau, Maria nu stiu cum, cu freza de arici. Tot timpul are ceva de comentat. M-a enervat la culmea atunci cand trebuia sa faca curat pe bricul Mircea si ea nu, cum sa faca curat, ca o vede mama ei si doamne ce o sa zica. Ea nici acasa nu da cu mopul? Bine ca faci mancare acasa. Dar vasele le speli? as fi fost curioasa sa stiu. Probabil a avut noroc castigand si ea o proba.
 

Cu toate astea imi place sa ma uit fiindca sfaturile celor trei chefi sunt chiar utile. Insa nu imi plac acele comentarii acide intre concurenti, bocitoarele de dupa fiecare proba. Bai nene daca stii ca nu rezisti stresului de ce naiba mai mergi la emisiune? Sa te faci de ras? Sa bocesti din 5 in 5 minute?

Muzica de azi versus muzica de atunci

Cu siguranta, cu totii va amintiti muzica anilor 90. Era o adevarat placere sa asculti acele trupe, sa le vezi costumele, sa le asculti versurile. Stiu ca undeva pe atunci ascultam Gheorghe Gheorghiu, Anca Turcasiu, Dan Bittman. In timp au aparut trupele care si azi le-as asculta la nesfarsit: Genius, Andre, AS XX, 3Sud Est.
 

Azi muzica a devenit comerciala, artistii, au un succes rasunator si in afara tarii. Se mentin in topuri saptamani intregi. Insa parca unele versuri sunt prea ciudate, nu au nici o logica. Dar important e ca place publicului. Pacat doar ca sunt unele trupe care folosesc un limbaj prea vulgar si , am impresia ca promoveaza prostia la greu. Nu dau exemple, fanii lor se stiu :)). Nici muzica straina nu mai e ce a fost candva. Aceeasi problema ca si la noi. Melodiile sunt mult prea comerciale, ai asculat o data melodia, ai si retinut versurile. Mie imi placea tare mult si inca si acum fac asta sa ascult ABBA, Michael Jackson, Depeche Mode, si alte trupe care erau in voga acum 30 de ani, si probabil se vor mai asculta inca 100 de ani de acum incolo.

 In cluburi se asculta cu predilectie, muzica zilelor noastre. Undeva e evident ca doar muzica asta o vor asculta tinerii nostri. Insa, mi se pare ca se pierde din frumusetea anilor trecuti. Noi am gasit la un moment dat , un club unde o data pe saptamana se asculta muzica veche. Are rost sa mai expun faptul ca era plin ochi localul? Nu aveai loc sa arunci un bat, dansam toti unii peste altii, dar era o atmosfera foarte frumoasa.

Tu mergi in directia viselor tale?

E tarziu. Ma uit pe net dupa "hoteluri trei stele" pentru vacanta de vara. Sunt obosita de atata munca pentru patronul care nici nu stie ca exist si imi asigura un salariu echivalent cu nota lui de plata de la restaurant, de joi seara. Nu mi se pare corect, nu am ales eu asta. Parca a ales altcineva pentru mine. Ah, da. A ales slaba oferta de munca de pe piata. Romania e intr-o tranzitie care nu se mai termina. De fapt nu cred ca nu a existat vreodata. Suntem in tranzitie de cand ne-am format ca populatie. As spune popor dar el nu mai exista de la caderea comunismului caci capitalismul asta prost interpretat si aplicat, de la noi, a facut romanul sa lupte numai pentru el si sa imbratiseze un carpe diem dus la extreme. Dar sa revenim la hoteluri.

De curiozitate, fac o cautare si pentru “hoteluri de patru stele in Bucuresti” pentru ca de multe ori, pretul e foarte similar cu cel de la trei stele si serviciile sunt la fel de bune la ca cinci. Preturile sunt mari. Mult prea mari pentru un salariu mediu, ca al meu, insa am mare noroc ca mai suplimentez cu banii pe care ii iau chirie pe garsoniera mea din Crangasi. Deocamdata locuiesc cu parintii ca asa pot sa economisesc mai mult. Visez. Visez sa vizitez lumea in lung si in lat, visez la hoteluri si vacante de neuitat si stiu ca doar prin munca, visele vor deveni realitate. Mai stiu ca e important sa ai vise marete pentru a te impinge spre mai mult si spre mai bine. Pentru a te autodepasi si pentru a iesi din aceasta capcana impusa de sistemul de stat, de niste oameni care nu isi vad decat propriile interese si au uitat de mult ca atributia statutului e sa fie alaturi de popor, alaturi de oameni. Nu te poti increde in asta , asa ca increde-te in tine si in fortele tale si daca visezi sa ajungi pe o plaja din Dubai, la cel mai luxos hotel, atunci mergi in directia visului tau. Drumul poate fi mai lung dar merita calatoria si mai ales odata ajuns la destinatie, odata ce ti-ai implinit un vis, vei simti cea mai mare satisfactie.

Muzica, legătura dintre suflete

Muzica face parte din viaţa mea, e cea care ma însoţeşte peste tot, îmi schimbă starea şi perspectiva.De multe ori rămân doar eu,oraşul şi căştile. Muzica ne aduce aproape, ne uneşte destinele, ne binedispune, ne eliberează de grijile cotidiene, ne face să vibrăm.Cum te simti atunci când trupa ta favorită vine la tine în oraş ,pentru un concert? Pei cred ca e cam aşa:simţi fericirea print toţi porii , simţi cum îţi creşte plulsul ştiind că ai şansa să îi vezi live, că poţi simţi energia pe care o transmit de pe scena, simţi pur şi simplu fericirea îmbrăţisându-te.
 

Muzica are capacitatea de a ne transmite diferite emoţii, de a ne trece prin diferite stări.Pot spune că muzica m-a ajutat, de foarte multe ori, să mă eliberez de emoţiile negative. Mă poate duce în locuri în care nu am fost , mă face să visez cu ochii deschişi, să trăiesc intens fiecare vers. Sunt anumite melodii care mă leaga de anumite persoane,altele mă fac să retrăiesc momente pe care nu le voi uita niciodată.
 

Pentru mine muzica reprezintă mult mai mult decât un instrumental şi nişte versuri. E o punte între suflete. Am păşit pe acea punte, când l-am cunoscut pe prietenul meu. Totul a pornit de la un simplu cd, pe care l-am primit de la un coleg. Am ascultat cd-ul cum am ajuns acasă, pentru că recomandarile erau bune şi m-am îndrăgostit pe loc de o voce, de vocea lui. Am făcut tot posibilul să aflu o adresă de e-mail şi să îi scriu. I-am spus că muzica pe care o face mi-a ajuns direct la suflet. A raspus, deşi nu mă aşteptam să o facă şi nu ştiu cum , dar am început să vorbim din ce in ce mai mult, deşi el era undeva departe .Cât de departe? Cam pe un alt continent, atât de departe. Însă, povestea noastră de dragoste s-a împlinitit, dupa o vreme de chat pe shipe şi msn , ne-am întâlnit şi îndrăgostit (eu eram deja, dar rămâne secretul nostru)..E un scurt rezumat al unei poveşti incredibile şi dovada că muzica poate fi un fel de conector între oameni. Acum, poate că iubesc mai mult muzica datorită lui. Poate că iubesc mai mult ca orice muzica lui, pentru că nu se ascultă, se simte. Găseşte un loc în inima ta pentru muzică.

Micile neplăceri plătite

A venit vara. Asta pentru fiecare călător pedestru înseamna calvarul suprem. De ce vă întrebaţi? Răspunsul este simplu. Trăim într-o ţară numită România, în care transportul în comun nu a fost perfecţionat de mai bine de un secol de la introducerea lui. Dacă ai neşansa să locuieşti în acelaşi oras în care m-am nascut şi nu îţi poţi permite un autovehicul ,atunci vei folosi R.A.T.B  şi METROREX pentru drumurile tale zilnice. Ce înseamnă asta? Înseamnă să aştepţi să urci într-un autobuz aglomerat , în care oamenii se îmbulzesc , se uită cu disperare dupa un loc liber , devin iritaţi atunci când le stai în cale, în timp ce miresme de ceapă şi usturoi se contopesc cu feromonii transpiraţi prin toţi porii şi creează o esenţă tipică acestor mijloace de transport, iar tu, călătorul, te uiţi cu dezamăgire la foaia A4 pe care scrie clar "acest autobuz nu este prevăzut cu aer condiţionat". Şi atunci te întrebi mai are rost să plăteşti taxa de călătorie? Este drept să plăteşti pentru propriul disconfort? La o adică nu ştiu ce atârnă mai greu în balanţă, faptul că, călătoria e mai rapidă cu ratb-ul, sau disconfortul de a călătorii cu el.
 

Apoi urmeaza o alta parte dureroasă, coborâtul din maşină.Am observat că de fiecare dată când vreau să cobor din autobuz, indiferent de staţie , trebuie să mă transform într-un fel de ninja şi să mă strecor sau să sar, eventual , peste cei care stau postaţi în faţa uşii. Ei nu au învăţat oare, o regulă elementară şi anune că trebuie să te dai într-o parte pentru a le face loc şi celor care vor să coboare. Din moment ce această regulă, de bun simţ, nu se respectă, mie una, mi se pare normal să nu aud vreun cometariu în cazul în care lovesc pe cineva arunci când cobor în staţie. Aceeaşi problemă o întâlnesc şi la metrou. Toţi stau în faţa uşii , de parcă metroul ar fi vreun TGV francez ce dispare în câteva secunde din staţie. Oamenii fie se grăbesc să coboare fie să urce. Întrebarea mea este: " Sunt eu cumva singura persoana care a reuşit să coboare mereu la staţia la care a dorit?”. În mod sigur nu. Atunci pentru ce atâta agitaţie?
 

Mi-aş dori ca oamenii să înveţe să fie mai calmi şi să aibă mai mult bun simţ. Aşa am rezolva multe dintre aceste neplăceri.

Sarcina in primul trimestru

Adeseori, noile mamici sunt speriate de sarcina in primul trimestru, mai ales daca se afla pentru prima data intr-o astfel de experienta. Chiar daca in acest articol nu vom lua sarcina saptamana cu saptamana, cu siguranta vei afla lucruri pe care nu le stiai si care te vor ajuta in viitor.

Atunci cand esti insarcinata, mai ales in primul trimestru de sarcina, au loc schimbari hormonale care sunt asociate acestei noi experiente. Uneori, desi pare ciudat, o femeie insarcinata poate avea pofta de muraturi cu inghetata, deoarece „senzorii” din corp nu mai functioneaza in mod corespunzator din cauza dereglarilor hormonale. Cu toate acestea, fiecare persoana si fiecare corp este diferit, deci poftele ciudate nu sunt specifice oricarei femei aflate in primul trimestru de sarcina.

Sarcina in primul trimestru poate fi o experienta cu totul si cu totul inedita si unica, dar pot aparea, totodata, unele dintre urmatoarele simptome:

Greturile de dimineata

Daca ar fi sa analizam sarcina saptamana cu saptamana, atunci primele 12 ar fi cele in care greturile de dimineata ar aparea. In jur de 85% dintre femeile insarcinate sufera de greturi matinale, dar nu se stie, cu exactitate, de ce acest lucru apare doar in primul trimestru de sarcina. Se crede ca acest lucru ar fi influentat de nivelul de gonadrotropina corionica umana: cu cat este mai mare, cu atat vei trece prin mai multe experiente de acest gen. Totusi, este si un lucru bun asociat cu aceasta: cu cat exista mai multe greturi matinale (din cauza nivelului ridicat de gonadrotropina corionica umana), cu atat scad sansele de a avea un avort spontan in sarcina in primul trimestru. Mai mult decat atat, scade semnificativ sansa de a avea o nastere prematura sau un copil cu o greutate mica, conform ultimelor studii.

Consuma mai multe mese mici

Daca vei consuma mai multe mese de dimensiuni mici in primul trimestru de sarcina, atunci sistemul digestiv va functiona mai usor, iar stomacul va sta, aproape intotdeauna, plin. Acest lucru este unul bun deoarece starile de greata sunt mai intense daca sunt experimentate pe un stomac gol. Iar din punctul de vedere al alimentelor, expertii in nutritie recomanda, in primul trimestru de sarcina, sa consumati orice doriti, atat timp cat este sanatos.

Consuma ghimbir si suplimente cu vitamina B6

Dieta din primul trimestru de sarcina trebuie sa consiste din alimente cat mai sanatoase, atat pentru tine cat si pentru copil. Totusi, daca vrei sa combati greturile de dimineata, este recomandat sa consumi o lingura de ghimbir pe zi, pe care o poti pune in ceai, in sucul natural, si asa mai departe. In plus, daca medicul tau ti-a dat unda verde, du-te la farmacie si cumpara suplimente cu vitamina B6, deoarece, de asemeni, acestea te vor ajuta in privinta greturilor de dimineata.

Un simt olfactiv mai intens

Un aspect interesant pe care evolutia si natura a avut grija sa il dezvolte este simtul olfactiv intens in primul trimestru de sarcina, si nu numai. Explicatia logica ar fi aceea ca organismul ar trebui sa stie atunci cand ar consuma un aliment care contine o bacterie sau o toxina naturala si sa poata preveni acest lucru prin a detecta substanta ce nu trebuie sa intre in corp. Totusi, acest simt dispare, incetul cu incetul, odata ce trece primul trimestru de sarcina.

Despre fructele Maqui Berries

Maqui Berries sunt fructe mici, precum zmeură, ce cresc în Chile şi în regiunile din sudul Argentinei. Acestea se culeg din copacul maqui, un copac tot timpul verde ce creşte până la 5-7 m înălţime. Acest copac înfloreşte la sfârşitul fiecărei primăveri şi fructele de culoarea mov-negru au aproximativ 5 mm în diametru şi conţin 4-8 seminţe. După 7 ani, un copac poate produce 10 kilograme de fructe pe an. Fructele au un gust foarte bun, dulce-acrişor.

Anumite mituri spun că aceste fructe erau mâncate de indienii Mapuche. Aceştia pregăteau o băutură numită „chicha” care îi ajută pe luptători să prindă putere pentru a se descurca în sălbăticie. Doctorul Chris Kilham a fost cel care a adus în atenţia oamenilor beneficiile acestui fruct. În zilele noastre, maqui berry este un fruct care se foloseşte în tratamente diverse în jurul lumii.Un uz regulat al acestui fruct poate ajuta chiar şi la pierderea în greutate. Acesta aduce nivelul glucozei la normal şi previne depozitarea de grăsime în organism.

Maqui berries au un puternic efect antioxidant şi reduc posibilitatea unor boli de inimă. În plus, aceste fructe împiedica dezvoltarea celulelor maligne la nivelul colonului.

Ani de liceu

Vine odata in viata cand imi aduc aminte de copilarie, de ce faceam in liceu,de orele de muzica sau religie si colegii de clasa stiu, imi placea sa ma distrez, imi placea sa simt fiecare vibratie din jur, venea balul bobocilor si ma misca ceva  de ce nu eram si eu pe scena?

Asa ca primul pas l-am facut sa intru la Drama Club(trupa de teatru a liceului), dar fara succes in primul an!

In al 2-lea an de liceu am aplicat iar, dar fara rezultat, in schimb un tip care si acuma il tin minte Cristi , m-a cooptat in trupa lui de teatru, ceva mic cu care am putut sa cresc, am simtit gustul la ceea ce inseamna “celebritate”, toata lumea stia in liceu de trupa Mojic, de Tzury.

Cu timpul am facut si un film, apoi in ultimii 2 ani de liceu am ramas fara Cristi, iar eu am tras de oameni sa facem scenete, sa fim acolo pe scena, iar in ultimul an am facut ultima reprezentatie,pe scena la Casa Sindicatelor, ultimul strigat al publicului, ultima aparitie pe scena care m-a facut sa vizez ca pot deveni actor…

Incep sa exagereze astia

acum cam o luna am fost la bestbuy  sa vad cum sta treaba cu laptoapele.  Era acolo anunt ca sa aplici pt card de credit la ei ca e misto. Intreb pe unul de acolo daca eu pot primi credit avand in vedere ca is nou prin tara asta  lu peste prajit. Ala zice sa completez formularul , eu zic ca am doar 30 de zile in USA ala imi da formularul si pix. Iau si completez formularul lui peste prajit, stau puti la coada, astept cateva minute si imi zice ca is respins. Atunci am cerut 700 de dolari credit, a doua zi am fost si am cerut 150 iar peste cateva zile mi-au venit scrisori acasa ca is respins sa ma fac si de ras la lume.

De 3 saptamani incoace to cercetez preturile si imi fac calcule daca sa iau laptopul de 300 de dolari sau ala de 369. Azi imi iau curaju-n dinti si merg cu cash la ei, daca nu vor credit sa le dau bani. Ma uit eu pe acolo aveau 2 la 299. Zic ca il vreau pe unu din ele, cica nu au il au pe stoc , zic bine da-l pe alalalt de 299 nici asta nu e pe stoc dar imi recomanda pe ala de 349. Nu mi-a placut ala, zic il vreau pe ala de 449. Zice bine 500. Cum 500 ca scrie 449, nu ca mai sunt si taxe.  Na am plecat fara laptop.

Tot de vreo 3 saptamani ma chinui sa fac un curs de cateva ore, obligatoriu pentru permisul de sofer. In fiecare saptamana am trecut pe acolo si am intrebat, mi-au zis sa vin direct la ora 6 fara 6 ca nu e problema. Nu am reusit sa ajung din cauza magazinului alcoolic insa azi m-am enervat, am investit vreo 15 dolari in mexican, i-am luat mancare chinezeasca suc si fructe ca sa pot lipsi fara griji. Merg la 6 fara 5 la curs nu mai era loc.

La chinezoaica de la mancare chinezeasca cred ca ii place de mine. Ea ar fi frumusica dar are  ooarecare vulgaritate care nu ma incanta. Toate  chinezoaicele is asa. Oricum, chiar daca ii place tot m-a taxat cu vreo 5 dolari in plus. Poate asa isi manifesta chinezoaicele afectiunea. Nu i-am zis nimic ca  eram prea nervos.

maine merg sa vad cat costa biletul de tren pana in Romania. Parca vad ca nu au pe stoc sau eu stiu ce mai inventeaza si astia la gara.

De ce sa alegi Turcia pentru vacanta ta

Turcia, gratie culturii si pozitiei sale geografice a devenit in ultimii ani o destinatie de vacanta tot mai cautata de turisti din intreaga lume, preturile fiind accesibile, mai ales prin sistemul early booking. Tara a contrastelor si totusi surprinzatoare, Turcia ofera celor care o viziteaza conditii pentru o vacanta perfecta, fie ca este vorba despre circuite in intreaga tara sau despre o vacanta pe litoral.

In ceea ce priveste infrastructura de cazare, Turcia are dezvoltata o retea impresionanata de hoteluri, majoritatea cu servicii de tip all Inclusive sau ultra all inclusive, care ofera turistilor tot confortul pe care si-l doresc: aer conditionat, LCD, internet, seif, masaj, sauna, sala de fitness, baie turceasca, piscina etc. Turistii sunt intampinati cu caldura la hoteluri de un personal foarte amabil, pregatit sa raspunda la toate nevoile acestora si sa le creeze cele mai bune conditii pentru o vacanta de neuitat. Pentru oferte Turcia 2013 este bine sa va faceti rezervarile din timp si sa profitati de reducerile de tip “early booking” prin care puteti merge in vacanta la un tarif cu pana la 40% mai mic decat in sezon, cand este posibil si sa nu mai gasiti locuri libere.

Puteti alege dintr-o gama foarte variata de excursii pe care Turcia le ofera. Se poate face un circuit cultural, care sa cuprinda orasele Istanbul, Izmir si bineinteles o vizita in Capadocia, sau se pot relax ape litoralul Marii Egee sau Mediterane in statiunile deja celebre: Kusadasi, Belek, Bodrum sau Antalya. Indiferent de locatia aleasa, veti avea ocazia sa interactionati cu cultura turca, sa cunoasteti o parte din istoria poporului turc si sa degustati din gustoasele mancaruri traditionale.

Pentru a ajunge in Turcia, cea mai buna solutie este avionul, spre statiunile de pe litoral existand numeroase curse charter, care faciliteaza astfel accesul spre aceste locuri minunate. Pentru a profita de un pret foarte bun este bineinteles bine sa luati in considerare varianta achizitionarii pachetului turistic prin sistemul early booking, prin care se economisesc destui bani. Totusi puteti sa va plimbati prin Turcia si cu autocarul, daca mergeti intr-un circuit, sau cu masina personala, deoarece in zonele turistice exista atat sosele in stare foarte buna, cat si autostrazi.

Printre cele mai cunoscute obiective turistice din Turcia se numara si: Moscheea Hagia Sofia si Moscheea Albastra, ambele din Istanbul; Antalya, statiune aflata pe litoralul Marii Mediterane, Ruinele Bibliotecii lui Celsus (114 d.Hr. - 125 d.Hr.), la sud de Izmir, unde se gaseste si statiunea Kusadasi; Statuile de pe Muntele Nemrut, ridicate aici in anul 62 i.Hr.; Izvoarele de la Pamukkale, sud-vestul Turciei, niste terase din gheata care sunt adevarate minuni ale naturii.

Daca doriti sa traiti o vacanta asemeni unei magii orientale, puteti alege cu incredere ca destinatie turistica Turcia. Veti fi multumiti si incantati si va veti dori sa va reintoarceti in aceste locuri cu adevarat incantatoare. Serviciul de tip early booking ar putea fi aliatul dumneavoastra pentru a putea pleca mai usor, cu mai putini bani spre a trai ceva unic, intr-o tara in care turistii sunt tratati ireprosabil si calitatea serviciilor este la cel mai inalt nivel. Este important de retinut ca rezervarile cu early booking se pot face doar la agentii de turism si nu direct la hoteluri!

Muieresti internationale

Am vazut destule faze din astea prin tara, iaca si aici la fel. Deci vine un cuplu de asiatici la magazin. Eu mai vazusem aici un cuplu de asiatici, ea tragea de 2 plase grele si se straduia sa tina pasul cu barbat’su, care mergea /povestind vesel la doi pasi in fata cu borseta in mana, am zis astia or fi mai avansati tehnologic, barbatul e stapan far drept de apel. Se pare ca nu la toti asiaticii.
Deci vine cuplul de asiatici, se uitau la bauturi, ala mai baga cate o sugestie, aia ii raspundea rastit si cam incruntata. Chiar ma gandeam ca ce limba dura au astia:) Bai si o data o vad ca se intoarce spre mine, se schimba toata numai zambet si cu o voce dulce ma intreaba nu stiu ce, ceva neimportant, cat costa ceva. Fir-ai sa fii de femeie, cu mine care is un amarat de vanzator poti sa vorbesti frumos si sa zambesti dar cu ala cu care traiesti nu?! Ca va bag la amandoi cate o sticla in cap, ca meritati si unul si alalalt. Ce m-a enervat aia!

Există, desigur, soluţii

  Există, desigur, soluţii:
       – satisfacerea tuturor nevoilor fără restricţii (hedonism etc.)
       – izolarea de lume (asceză)
       – prometeismul
       – ataraxia prin stingerea dorinţelor
       – dizolvarea în iluzii (fantezia estetului)
       – refugiul în muncă (carieră etc.)
       – escapismul (bani, călătorii etc.)
       – refugiul în erotism
       – refugiul în familie (fericita cale mediocritas)
       Comprimând, totul s-ar reduce la acestea două: îmbrăţişarea lumii sau refugiul în faţa ei. Te laşi în voia fluxului ori i te opui: ambele, trebuie spus, soluţii la fel de legitime, de funcţionale.
       Atâta doar, că în fond – în fond – nu există soluţie.

Celulele stem sub microscop

Odinioara demult celulele stem erau imaginate ca fiind posibile  chei pentru rezolvarea tuturor problemelor de sanatate cu care se confruta omenirea. Astazi insa, tehnologia a evoluat suficient de mult pentru ca medicina moderna sa treaca de la a crede in ele la a folosi celulele stem in lupta cu unele dintre cele mai teribile boli ale secolului XXI: cancerul si  leucemia. A durat mai bine de 30 de ani pentru ca aceste tehnologii sa fie suficient de mult perfectionate pentru a putea fi folosite insa acum se poate si tot mai multe clinici si banci de celule stem apar pe tot globul oferind servicii considerate alta data doar un vis.
Recoltarea celulelor stem se poate face la nastere sau pe parcursul vietii, insa cea mai utilizata varianta este prima pentru ca ea ofera cea mai buna alternativa pentru obtinerea de celule stem viabile.
Se stie ca la nastere, sangele din cordonul ombilical este plin de celulele stem. Odinioara, tot acest material genetic nepretuit se pierdea insa acum, parintii pot opta din timp pentru o banca de celule care le va facilita recoltarea si stocarea acestora pana la momentul la care, ele ar putea fi necesare. Insa daca vrei mai multe detalii poti citi pe http://www.celule-stem.eu/ Daca insa exista pacienti care au nevoie de chimioterapie si nu dispun de o rezerva de celule stem, aceasta poate fi constituita prin obtinerea lor din sange sau . Si cum tratamentele radiologice sau chimioterapice sunt frecvent intalnite la pacientii bolnavi de cancer iar rezultatul direct este o distrugere masiva a sistemului imunitar utilizarea celulelor stem este absolut necesara. Iar daca anterior inceperii curei bolnavilor li se recolteaza celule stem din sange, recuperarea ulterioara si refacerea sistemului imunitar va fi mai rapida si cu mult mai eficienta.
Indiferent de situatie, folosirea celulelor stem a facilitat salvarea multor vieti si este posibil ca in viitor numarul de potentiale utilizari pentru aceste celule sa creasca si mai mult.

Orientalismul

Poţi depista imediat spiritul oriental. Am observat cu oarecare stupoare, pe vremuri, că o singură pagină din Sartre, luată la întâmplare, conţine mai multe idei decât întreaga operă a oricărui gânditor valah. Lucrul e facil demonstrabil. Când asculţi un occidental, ce te surprinde imediat e mulţimea ideilor din economia discursului. E de neconceput ca ele să nu existe şi acela să fie un ins cunoscut. O ebuliţie extraordinară, o disciplină a discursului înlănţuind, inferând ideile într-un raport dialogic, spre o concluzie originală care te conduce întotdeauna într-o sferă superioară premiselor, şi unde găseşti mereu un principiu de acţiune, o ancoră în real. Insul oriental? Insul oriental excepţional, adaug… Insul oriental narează. Asta e excepţia lui discursivă. E narator desăvârşit, rafinat, interminabil: capabil să-ţi explice – pe lung şi pe lat – o situaţie, să-i facă genealogia şi în fine să desprindă concluzii dinainte fixate, el face asta, în mod stupefiant, fără a adăuga nimic. Două ceasuri de discurs, de logos masticat până la ameţeală, fără să poţi auzi o singură, cât de plăpândă, idee, ceasuri în care te zgârii pe obraz încercând să rezişti şi după care, ca după beţiile crepusculare, e cu neputinţă totuşi să-ţi aminteşti ceva. Sunt inşi cultivaţi, rafinaţi, îţi spui, nu e vorba de imbecili, ce e scamatoria asta incredibilă? Orientalismul e oare un blestem? Lucruri de spus într-o frază el le spune într-o pagină, lucruri de pus într-o pagină le spune într-un raft de bibliotecă…
       Ştiu de unde ni se trage. Văd cohorte de ţărani în mijlocul câmpului, sprijiniţi gânditor în bâte, privind cum se ridică în vălătuci aburul misterios al câmpului, cohorte de strămoşi amorţiţi în faţa cafenelelor, trăgând din narghilea sub soarele tâmp, încercând să fie turci şi greci cum încearcă azi să fie occidentali, pălăvrăgind acolo ore, decenii, secole, sub aburul albastru al tutunului, sub aburii cafelei, sub aburii saunei, sub aburi, sub aburi… Din asta cu greu putea ieşi un principiu al realităţii.

       Nothomb: ‘Schimburile cu corespondenţii mei ocupă un loc enorm în existenţa mea. Dacă s-ar opri, ar fi ca un vid, un doliu… Scriu opt scrisori pe zi. Am peste 2000 de corespondenţi’.

       Tulburat de cazul mamei care şi-a ucis copilul şi apoi a vrut să se sinucidă. Fetiţa ei, de 8 ani, avea un handicap motor cerebral sever (fără autonomie, o bucată de carne vie). Mama o sedează în prealabil cu medicamente, apoi o sufocă. La sfârşit ia doza de medicamente necesară sinuciderii, dar e salvată in extremis la spital, unde recunoaşte caracterul voluntar al omuciderii. Fetiţa locuia cu mama şi bunica ei, trei femei singure…
       De aici cele două propoziţii egal de legitime, care încep cu:
       – ‘La drept vorbind, nu ai dreptul să iei viaţa nimănui’, şi
       – ‘La drept vorbind, nimeni nu o poate judeca pe această femeie’.

       Aud lucruri oarecum surprinzătoare despre Harta şi teritoriul. S-ar părea, izbutit dincolo de aşteptări – cel mai bine scris, cel mai lucid roman al său etc. În lipsa etichetei ‘scandalosul Houellebecq’, cum cartea nu are nimic polemic sau isteric, ziariştii au dificultăţi să-şi facă o grilă şi au amuţit. ‘Criticii’, care pregăteau o nouă execuţie, sunt oarecum nedumeriţi, jenaţi; unul şi-a publicat cu timiditate execuţia în La Repubblica… Apariţia pare să fi prins pe picior greşit pe toată lumea.

elogiu al discreţiei

Am citit de curând un ‘elogiu al discreţiei’ de Renaud C. Pff. Sunt autori de 2500 de ani care mi se par mai contemporani.

       The american (2010), L’homme qui voulait vivre sa vie (2010).

       Cei care spun – şi o fac des – ‘suntem într-o epocă a cinismului’ ar spera să revenim la timpuri ale naivităţii bune. Dar s-a terminat, asemenea epoci nu revin niciodată. Şi în general nu există ‘reveniri’ de vreun fel… Reacţionarismul ca idee e poate impresionant, dar inept. Accelerarea îşi urmează cursul; lucrurile, când nu trenează, înaintează implacabil etc. Da, insul născut peste 200 de ani va fi inabordabil verbal, un monstru de cinism, precizie şi indiferenţă, expediind totul în trei fraze. Pentru omul anului 1800, noi suntem sigur monştri: cu un verbiaj lătrat, repeziţi, privilegiem acţiunea, am abandonat gestul formal, ceremonialul, gratuitul, simbolica măruntă a vieţii; un fel de hiper-primitivi tehnologizaţi. Şi n-are nici o importanţă, okay. Întregul proces înaintează.

       Câteodată urcă în mine o furie fără margini; aş fi în stare să distrug tot. După, vine raţionalizarea, autoironia etc. Dar acele momente, dumnezeule… sunt tot ce poate fi mai exaltant, mai tulburător. Nimica nu e mai îndreptăţit şi mai limpede. Ca o doză de drog şi de clarviziune. Sau de clarviziune, punct.

       Firele de praf în razele dimineţii.

       Tot ce am crezut despre români s-a surpat ca un mal. (C., care credea că 40.000 de români citesc Heidegger, pentru că ăsta fusese prin ’80 tirajul unei antologii…) Când te gândeşti, am asistat la o cădere de nivel care nu se poate compara cu nimic. Rezultă fie că am crezut despre popor lucruri incredibile, fără s-avem habar cine e. Fie că poporul s-a schimbat sub ochii noştri şi am asistat, într-o accelerare istorică trivială, la o mutaţie colosală, trezindu-ne pe străzi, aproape peste noapte, cu alt popor. Realmente îţi spui: ăsta e un popor bulgar, tunisian, patagonez, n-are nici o legătură cu ceva cunoscut; nu ştiu de câte ori am fost mirat că mulţimea care fojgăie în jurul meu ştie limba română.
       Alţii au impresia că noua lor patrie e un continent. Sau: ‘Occidentul’. Bun. Eu nu mai am patrie. Şi ‘lumea’ mi se pare vag, siropos. Ce pot să spun, de unde sunt? De nicăieri. Sunt aici, n-ajunge? Sunt aici.

Despre detergent

O casa curata este cartea de vizita a unei persone care se respecta atata pe ea insasi cat si pe cei din jur. In afara de faptul ca este frumos sa avem o casa curata este si sanatos. Praful adunat  in apartamente de foarte multe ori este punctul de plecare al unor alergii de care nu veti mai scapa toata viata.
Casa curata este totodata si primul element care transforma un simplu apartament intr-un loc confortabil, in care ti-e mai mare dragul sa ajungi sau sa primesti invitati.
Nevoia acuta de a curata cat mai eficient a stimulat producatorii de detergenti sa fie din ce in ce mai creativi si sa scoata pe piata produse din cele mai performante.
Pentru ca avem din ce in ce mai putin timp de alocat curateniei, in momentul in care facem curat este bine sa alegem produse de calitate, care sa ne usureze treaba dar care sa curete eficient suprafetele sau hainele incat sa nu fie nevoie  sa facem mai des curat sau sa revenim asupra locului curatat de mai multe ori.
In acest scop gasim detergenti profesionali cu putere ridicata de curatare si dezinfectare, care ne permit sa lasam in urma locul si lucrurile impecabile fara sa investim sume imense.
Detergentii se gasesc  in forma lichida sau solida(granule) avand o structura asemanatoare sapunului dar puterea de spalare cu mult superioara. Sunt agenti de spalare si curatare ce modifica tensiunea apei de spalare astfel rezultand o suprafata igienizata.
Detergentii fie ca sunt lichizi sau granule, contin elemente si combinatii chimice active ce ajuta la indepartarea unei game vaste de murdarie, de la simple pete de mancare pana la pete de ulei.
Pe piata se gasesc detergenti profesionali impartiti in doua mari categorii :
Spalare manuala - rufe, vase, pardoseala sau orice alte lururi care nu se pot baga in masina de spalat dar necesita spalare.
Spalare automata - in general spalarea mecanizata a lucrurilor si hainelor, nefiind indicat sa fie folosit la spalarea manuala deoarece fiind mai puternic va poate afecta pielea.
Toata gama de detergenti se mai poate clasifica si in functie de domeniul in care pot fi utilizati ca de exemplu detergent de vase, detergent universal, detergent rufe, detergent covoare, detergent geamuri, detergent pardoseli, etc.
Pentru aproape orice domeniu in care poate fi folosit, detergentul profesional are varianta manuala si varianta automata pentru a fi accesibil in orice conditii este nevoie.
In categoria detergenti gasiti tot ceea ce aveti nevoie pentru igienizarea casei dumneavoastra. Puteti curata orice suprafata cu minim de efort. Unii detergenti se pot folosi ca atare iar altii trebuie diluati, conform specificatiilor de pe ambalaj, indiferent  de acest lucru intodeauna clatiti bine suprafata spalata mai ales daca aveti copii sau animale in apropiere.
Inca un aspect de care trebuie tineut cont daca sunteti o persoana «eco » : nu toti detergentii sunt biodegradabili. Desi marea majoritate respecta normele si  o data ajunsi in apele reziduale se descompun sub influenta microorganismelor in substante nenocive, exista si detergenti care nu se descompun astfel si deci reprezinta un element de poluare al naturii.

Apostrophes

 Mă uit la o emisiune ‘Apostrophes’ veche, de prin ’80. Printre invitaţi, Jean-Marc R., un scriitor ‘faimos, laureat al premiului Renaudot, aflat astăzi la al 10-lea roman al său’. Renaudot e, cred, al doilea premiu literar din Franţa. Acest scriitor, azi, nu mai există. A mai publicat din când în când romane, apoi s-a pierdut din vedere; romanele n-au fost reeditate. Încă unul. Încă unul din zecile, din sutele de inşi care au crezut că sunt scriitori, şi cărora le-au trebuit 20 de cărţi pentru a se lămuri de contrariu.
       Cine încurajează toată această iluzie organizată? Dacă scoteai cu secole în urmă o carte sau două şi ele nu impresionau, singurul lucru limpede era că nu eşti scriitor. Mi se pare mai puţin gravă existenţa acestui autor nefericit: e cu mult mai grav ce i s-a făcut vreme de două decenii. Cu concursul unor edituri importante, al unor critici, al unui sistem de reviste şi premii, prin studii, teze de doctorat şi sinteze, fără milă, a fost făcut să creadă că e scriitor.
       Şi-ar fi putut trage un glonte în cap, acest om.
       Cine fabrică ‘scriitori’, ce face şi desface opere, reputaţii? E impostura structurală a editurilor, enorma mizanscenă lucrativă prin care e simulată o producţie de artă în secol? Oamenii nu sunt cu totul imbecili. Oricine observă, într-un anticariat, că din producţia anilor ’60-70-80 n-a mai rămas nimic, cu excepţia – aproximativă – a patru-cinci titluri, la drept vorbind destul de jalnice. Totuşi, premiile au fost încasate. Articolele de elogii au fost, ca într-o psihoză colectivă, cu sinceritate scrise. Sute de locuri, în bizare ‘uniuni de creaţie’, au fost ocupate. De cine? Mister. Rămâne un maldăr de terfeloage de felurile grosimi, a căror simplă răsfoire îţi trimite un nor de praf pe esofag şi o silă resemnată în suflet. O producţie de spectre; luat în sine, sistemul e o lungă procesiune de fantome.

Suflet de mama

din zilele noastre vorbesc,pentru ca nu seamana deloc cu sufletul de mama de demult.
S-a intrebat cineva ce e in sufletul ei atunci cind,trei copii avind,ei pleaca in lumea larga sa-si faca un rost?
S-a intrebat cineva cum mai rezista sufletul ei la explozia de bucurie cind ii aude la telefon?
S-a intrebat cineva cita durere este in sufletul ei cind se vede singura intr-o casa care rasuna de risetele lor,de tipetele lor si chiar de certurile dintre ei,unde trebuia sa fie impartiaaala desigur.
Dar intotdeauna cistiga cel mai mic.
Cit dor in sufletul ei sa-i mingiie,sa incerce sa le aline durerea din sufletul lor,durere care de multe ori o tineau ascunsa acolo,in cel mai infundat cotlon al inimioarei lor de teama sa nu fie certati sau cicaliti.
Greutatile vietii i-au aruncat departe,pe meleaguri straine sa fie singuri in fata furtunilor si strainilor.
Ei in tara lor nu au loc
Au parinti pentru care nu le ajung banii sa-i ajute,vor o casa pentru ca cea parinteasca a devenit neincapatoare,intr-un cuvint vor sa se simta oameni si sa traiasca omeneste.
Pentru mama ramin mustrarile de constiinta ca n-are ce sa la mai ofere,ca sub aripa ei ocrotitoare puii ei nu mai incap.
Cred ca un om tinar daca ar sti sau ar intelege de la cei din jur cita suferinta sufleteasca se aduna in pieptul unui parinte,nu ar mai face copii niciodata.
Dar ce te faci ca in problema asta ii pistoneaza si parintii,care vor nepoti. NEAPARAT.
Si intram din nou in domeniul neajunsurilor.
N-au casa .n-au bani de gradinite si uite-asa,tot mama sufera ca n-are si ea macar un nepot.
Sa-i simta in nari mirosul acela de lapte si reinviere,sa-i simta inimioara batindu-i ca la un iepuras gindindu-se ca o mica particica din puiul acela de om e si din ea si ca nu a trait degeaba pe pamint.
Mama spera ca macar nepotii ei sa traiasca mai bine si sa aiba loc acolo unde s-au nascut….
Dar se trezeste la realitate si vede ca de fapt ea e singura,ca chiar daca nu poate merge sa-si ia o cana cu apa nimeni nu i-o poate da.
Dar totusi se bucura. De ce? A primit telefon de la baiat ca vine acasa in concediu!!!!
Se pregateste sa-l intimpine la aeroport!!!
Dar vaaai,inca o bucurie! Celalalt baiat vine acasa sa-si serbeze ziua cu ea,mama lui,care moare de fericire la gindul ca va fi iar impreuna cu cei doi nazdravani ai ei.
Va intreb insa ce zice sufletul ei, al mamei,cind fiica ei o anunta ca,in ziua in care din avion va cobori
fiul ei,va urca ea,fiica,sa ia de la inceput colindul pamintului.
Ea nu-si va colinda mama,ea va colinda oameni si paminturi straine,va munci.
Iar mama se intreaba,,Ce am facut eu pentru fiica mea”? Totul si nimic daca nu pot fi impreuna.
Se recunoaste vreo mama in povestea asta?
Sint mamele Romaniei care n-au dreptul de a trai linga copiii lor. Din ce cauza? Stim cu totii.
Ni s-a luat dreptul la viata!!